hora

hora

miercuri, 17 decembrie 2008

Spovedanie


Lacrimi innodate si luciri de inger,
ma strabat aievea pe ochiul bolnav,
cer iertare florii inchinate lumii
si descant potoape pe cararii de dor.
Prind cu aripi pasari, le nasc pe prag,
depanand amurguri, rasarind lumini.
Daruiesc tristetii numai flori de zari,
refuzate-n ceruri, blestemante-n nori.
Culegand zambete cu palme asudate,
ma caiesc amarnic,
cer iertare linistii pentru somnul mut.

Un comentariu:

un trecator spunea...

Cu sudoare,cu fiori in inima si sange,cu spaima si tremur violent...